Wednesday, September 27, 2006 | Filed in:
Si am mai fost la un concert...Si acesta s-a ridicat la nivelul asteptarilor. Stai, eu nu imi fac asteptari, tocmai ca sa evit dezamagirile (in majoritatea cazurilor cel putin). Ma rog, esentialul e ca a fost un show pe cinste. A meritat sa merg prin ploaie si prin frig pana acolo. A meritat sa stau in fata unui geam, privind la organizatori cum se foiau (Nebelhexa arata chiar bine...). A meritat apoi sa astept momentul recitalului stand destul de incomod si urmarind prestatiile a doua trupe bunicele, insa una total neprofesionista (desi poate au avut motive pentru asta) iar alta plina de nerv dar nu prea originala. A meritat sa indur durerea acuta din picioare si fumul de tigara. A meritat mai apoi, in timpul punctului culminant al spectacolului sa fac fata hoardei care se impingea si urla si vuia. Si mai ales, a meritat asteptarea trenului spre casa, asteptare lenta, rece dar mai putin ciudata ca ultima oara cand am facut acelasi lucru.
Tiamat au fost la inaltimea renumelui. Melodii foarte bine executate, un playlist bine ales, desi comun, si o prezenta scenica fenomenala. Nu se vedea pic de crispare pe fata lor si au dat totul pe scena. Cuvintele nu pot descrie senzatia de acolo. Este unica...
Tiamat au fost la inaltimea renumelui. Melodii foarte bine executate, un playlist bine ales, desi comun, si o prezenta scenica fenomenala. Nu se vedea pic de crispare pe fata lor si au dat totul pe scena. Cuvintele nu pot descrie senzatia de acolo. Este unica...
This entry was posted on 12:03 AM
You can follow any responses to this entry through
the RSS 2.0 feed.
You can leave a response,
or trackback from your own site.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Posts
0 comments:
Post a Comment