Friday, February 16, 2007 | Filed in:
Exista o anumita parere, cum ca oamenii pot fi impartiti in doua categorii, in functie de trasaturile mentale si sufletesti dominante: materialisti si spirituali. Eu cred insa ca nu sunt doua extreme si nu este obligatoriu cale sa se mentina pe tot parcursul timpului unui om. Ele danseaza in fiecare dintre noi si in diferite secunde sunt diferite dominante. La fel, modul prin care se manifesta aceste tendinte, difera de la persoana la persoana.
O sa abstractizez insa putin, fiindca este fascinant sa privesti acest dans intre doua lucruri in esenta total opuse. Interiorul omului este, in viziunea mea, un haos...insa nu spun asta dintr-un punct de vedere negativist. Haosul, ca si ordinea, eu cred ca sunt niste elemente neutre si denota aparitia sau lipsa regulilor. Atunci cand acestea nu exista, nu e obligatoriu ca lucrurile sa fie negative, fiindca exista notiunea de armonie. In mod asemanator, regulile nu conduc intodeauna catre pozitiv. In plus, haosul interior este compensat de ordinea alcatuirii sale fizice. Asadar, omul poate fi considerat intr-un fel expresia echilibrului.
Definind astfel interiorul omului pot sa spus ca acel dans isi gaseste cadrul perfect pentru a se produce. Si care e de fapt dominanta? Am vazut multi oameni care pareau a fi perfect perfect materialisti si apoi intr-un moment important luau hotarari in functie de un element spiritual. La fel si invers. Aici vad eu haosul. Si cum deciziile duceau sau nu la ceva frumos, aici se vede si neutralitatea sa.
Ce vede insa fiecare?
O sa abstractizez insa putin, fiindca este fascinant sa privesti acest dans intre doua lucruri in esenta total opuse. Interiorul omului este, in viziunea mea, un haos...insa nu spun asta dintr-un punct de vedere negativist. Haosul, ca si ordinea, eu cred ca sunt niste elemente neutre si denota aparitia sau lipsa regulilor. Atunci cand acestea nu exista, nu e obligatoriu ca lucrurile sa fie negative, fiindca exista notiunea de armonie. In mod asemanator, regulile nu conduc intodeauna catre pozitiv. In plus, haosul interior este compensat de ordinea alcatuirii sale fizice. Asadar, omul poate fi considerat intr-un fel expresia echilibrului.
Definind astfel interiorul omului pot sa spus ca acel dans isi gaseste cadrul perfect pentru a se produce. Si care e de fapt dominanta? Am vazut multi oameni care pareau a fi perfect perfect materialisti si apoi intr-un moment important luau hotarari in functie de un element spiritual. La fel si invers. Aici vad eu haosul. Si cum deciziile duceau sau nu la ceva frumos, aici se vede si neutralitatea sa.
Ce vede insa fiecare?
This entry was posted on 3:04 PM
You can follow any responses to this entry through
the RSS 2.0 feed.
You can leave a response,
or trackback from your own site.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment