Generaţii (partea a treia)

Ar lua extrem de mult timp să prezentăm fiecare argument ce suţine această cauză. Iar o mare nestăvilită de informaţii nu face decât să submineze liberul arbitru al fiecăruia. Prezentarea de până acum trebuie privită doar orientativ, fiindcă a luat în vedere cazuri abstracte şi cât mai neutre. Voi însă ar trebui să ştiţi esenţa, să ştiţi ce aveţi de făcut. Opriţi-vă! Puneţi punct oricărei agitaţii! Uitaţi-vă în jurul vostru şi uitaţi-vă în voi înşivă. Mai daţi dovadă de sensibilitate în raţiune?

Pentru cei care se tem că nu sau pentru cei ce se tem că o vor pierde, există şi soluţii. Cu toţii ştim că oricât de mult am analiza o problemă, fără soluţii totul este inutil. Cu atât mai mult cu cât o analiză bună ajută la găsirea rezolvărilor. Dacă acestea nu apar, analiza a fost cu atât mai superficială. În cazul nostru, însă, putem sugera câteva lucruri. Iar cel mai important dintre acestea se poate formula cât se poate de simplu: dacă vrei să fi om învaţă din nou să te bucuri.

Bucuria este lucrul care aduce relaxarea interioară. Care face să-i priveşti cu seninătate pe cei din jur. Şi nici nu are rost să mai spun despre toate celelalte calităţi ale ei fiindcă toţi le cunoştem prea bine. Problema noastră este însă că am ajuns să asociem fericirea noastră taman cu..situaţii excepţionale. Care apar pe neaşteptate şi dispar la fel de repede. După acele scurte momente nu rămânem decât cu o amăgire considerabilă şi tânjim după următoarea întâmplare asemănătoare din viaţa noastră. Astfel accelerăm timpul şi creem interminabile spaţii gri ce-şi pun amprenta asupra noastră. Creând spaţii gri, ne pierdem şi noi din culoare.

Puem să ne bucurăm oricând. Este aşa de greu de înţeles? Putem să ne bucurăm de exemplu de linişte, care în ziua de azi se găseşte tot mai greu. Dar odată găsită, de ce nu ne-am bucura de ea? Fericirea nu trebuie tot timpul să fie vibrantă, nu cere întotdeauna reacţii externe. Uneori o simplă idee mentală este de ajuns: “sunt fericit că în acest loc este linişte. Nimic şi nimeni nu mai există acum.” Iar liniştea e doar un element, dar ne putem bucura de atât de multe alte lucruri mărunte: de o floare înmiresmată, de o potecă prin pădure, de cerul înstelat. De susurul apei, de scările unei clădiri, de sunetul unui instrument. De norii de pe cer, de mirosul unei patiserii, de umbra unui copac. De paginile unei cărţi, de sunetul paşilor pe dalele de piatră, de vânt. De glasuri, priviri şi idei. De faptul că exişti, orcât de greu ar fi totul. De zâmbetul gratuit al unui trecător pe stradă…

Exemplele pot continua la nesfârşit şi nu e nevoie ca ele să fie nobile. Te poţi bucura şi de noua chiuvetă din baie sau de faptul că ai dus gunoiul. De ce nu? Şi ce dacă unii ar spune că e copilăresc şi prostesc să faci asta? Bucură-te de neştiinţa lor şi de faptul cum se umflă ca nişte broaşte cu mândria maturităţii lor. Bucură-te dacă pierzi, bucură-te dacă câştigi. Bucurându-te îţi vei păstra partea internă. Nu ai nevoie de nimeni şi nimic pentru a face asta.

 

2 comments:

Blowjob Bunny said...

Aproape perfect.

Mihai said...

Ma bucur ca ai scris.